CHEWINGISADDICTIVE

Branding shames marketing, advertising & PR November 2, 2009

Filed under: Communication Court — Cosmina @ 4:33 am
Tags: , , ,

B’s got game :)))
LOL

 

Câteva observaţii utile în procesul de naming: August 9, 2009

Filed under: Communication Court — Cosmina @ 5:26 am
Tags: , , ,

1. dacă vă permiteți angajați un copywriter sau o agenție de branding

2. dacă nu May the CREATIVITY be with you!

3. fiți siguri că numele are legătură cu produsul sau inspiră un mesaj pozitiv

4. nu vă feriţi de invenții lexicale

5. încercați să sintetizați, să rezumați, cu cât mai scurt cu atât mai bine

6.încercați pe cât posibil să folosiți sensurile denotative

7. dacă vă gândiți la un nume compus sau complex încercați să nu folosiți mai mult de două cuvinte pentru că şansele de a fi reţinut scad cu fiecare literă.

8. în cazul în care vreți să mergeți pe idea de less is more sau pe conceptul minimal cuvântul ideal are nu mai mult de 10 litere iar balansul perfect ar fi un fifty/fifty ratio consoane-vocale. Este indicată alternarea consoalelor și vocalelor și abuzarea de hiat sau combinații diftong triftong.

9. numărul egal de litere și prezența vocalelor în proporții de peste 50% contribuie la muzicalitatea cuvântului; exemplul perfect vine chiar din țările scandinave cunoscute pentru proporția mare a consoanelor în cuvinte şi se numeşte Ikea.

10. dacă vă gândiți la două cuvinte am observat că folosirea aceleași litere incipiente ajută la memorarea şi reţinerea mai ușoară a cuvântului. Orientaţi-vă dacă nu spre asocierea cu o imagine sau un design de logo şi ataşarea unui slogo atractive.

11. altă sugestie este optarea pentru un număr egal sau aproape egal de litere și folosirea simetriilor pentru a maximiza impactul ex Mickey și Minnie Mouse sau Piggly Wiggly.

12. încercaţi să fiţi originali astfel ca numele găsit de dumneavoastră să se identifice numai cu produsul, serviciul, campania sau organizaţia dumneavoastră pentru că numele care vor să câştige notorietate în felul acesta rămân wannabes. Exemplu notorietatea şi traficul siteului youtube comparat cu cea a siteului zootube.

13. abuzați de procesul de brainstorming, nu ignorați nici o voce, numele perfect poate fi propus chiar de femeia de serviciu fără să știe.

14. testaţi top trei nume pe un improv. focus grup sau prin orice altă metodă vreţi pentru feedback şi alegeţi numele cu cel mai mare potenţial de marketare.

15. Înregistraţi-l la OSIM cu mândrie!!!

 

Branding-ul şi religia August 4, 2009

Martin Lindstrom argumentează în lucrarea sa Buy.ology afirmaţia potrivit căreia brandingul eficient declanşează aceleaşi răspunsuri neuronale ca şi religia.[1] Aparent marketingul inteligent are efecte de natură emoţională asupra consumatorului de intensităţi dierite de la simpla captare a atenţiei sau stârnirea curiozităţii la admiraţie sau adorare şi până la extreme ca dezvoltarea de fetishuri sau obsesii.

Deşi intens criticată de specialişti din ambele domenii, atât cercetătorii cât şi oamenii investiţi în marketing şi comunicare conchid asupra faptului că perspectiva abordată de Lindstrom merită menţionată pentru originalitate, sâmburele de adevăr neconfirmat 100% biologic şi neurologic. Neuromarketingul fiind încă în fază incipientă. Cu toate acestea Lindstrom nu este primul care afirmă faptul că oamenii pot deveni implicaţi într-o relaţie similară convenţiei sociale religioase cu un anumit produs sau serviciu. Ipotezele şi data pe care le înaintează Martin Lindstrom şi concluziile pe care le formulează sunt fără indoială intrigante. Persoanele se identifică, după părerea sa şi în urma experimentelor multiple conduse, mai bine cu brandurile care spun o poveste decât cu cele care nu fac acest lucru, un exemplu fiind imaginea Levi’s, construită în urma campaniei susţinute din ultimii ani, care propune o poveste a tinereţii, rebeliunii, vânzând un lifestyle cu care se pot identifica sau în care se pot regăsi consumatorii, un mod de viaţă atemporal, pe care îl pot încerca, explora, adopta sau rememora odată cu achiziţionarea produsului. Sloganul aferent „Live unbuttoned” este un îndemn formulat sub forma unei imagini vizuale sugestive globale care ajunge să fie explicită şi specifică doar în mintea consumatorilor. Acelaşi lucru se întâmplă în cazul pildelor religioase. Mintea reacţionează similar atât în cazul poveştilor religioase cât şi în cazul brandurilor. Aceaşi parte a creierului este stimulată, devine activă şi se prezintă la aceaşi intensitate atât în cazul ateilor cât şi a credincioşilor, pentru o pildă din Noul Testament sau pentru un Tutorial Apple, dar în ceea ce priveşte rezultatul şi puterea de persuasiune acest fapt nu transformă în mod miraculos „păgânii” în creştini sau nonconsumatorii în consumatori pentru că încă nu se ştie exact pe ce butoane neuronale trebuie apăsat. Asta nu înseamnă că pe viitor Creştinismul nu s-ar putea să fie devansat de vreo corporaţie în ceea ce priveşte numărul de consumatori fideli convertiţi crezului, produsului sau serviciului oferit de organizaţia respectivă.

Un alt fapt demn de luat în considerare este acela că la nivel mental se pare că logourile au tendinţa de a detracta atenţia de la puterea mesajului pe care brandul îl transmite atfel că silaba sacră devenită brand al Hinduismului poate atrage şi monopoliza atenţia celor interesaţi confirmând încă o dată faput că trăim într-o societate în care aparenţa şi imaginea sunt mai importante decât esenţa.


[1] Lindstrom, Martin, Buy.ology, truth and Lies about why we buy ed. Doubleday, New York, 2008.